CUM NE INFLUENTEAZA NUTRITIA SANATATEA MENTALA SI EMOTIONALA?

Daca ne reamintim dimensiunile starii de sanatate, vom vedea si vom intelege ca o buna sanatate fizica ajuta si sanatatea mentala si emotionala, prin asigurarea nutrientilor necesari. De asemenea, exista o relatie de interconditionare, daca sanatatea mentala si emotionala sunt perturbate, nu putem spune ca sanatatea fizica este buna.

Exista studii care demonstreaza ca multe dintre bolile care tin de sistemul nervos (anxietatea, panica, depresia, Alzheimer s.a.) au diferiti factori generatori, printre care  si carenta anumitor micronutrienti (vitamine, minerale, antioxidanti).

Nu trebuie sa uitam si ca emotiile – aflate sub tutela hipofizei – sunt generate de ganduri – aflate sub tutela hipotalamusului. Hipofiza, “regina glandelor endocrine” se subordoneaza hipotalamusului. Asadar, sanatatea mentala influenteaza si sanatatea emotionala, dar si invers.

Alimentele ne afecteaza starea mentala si emotionala:

• prin lipsa nutrientilor vitali sau/si prin consumarea in exces a anumitor alimente nesanatoase care aduc probleme si prin actiune directa si prin actiune indirecta - Consumarea zaharului alb va determina eliberarea de catre organism a rezervelor de vitamine B si va conduce la o stare de depresie, in timp ce, mancand fructe, sangele va asimila carbohidratii naturali si mineralele organice care sunt favorabile activitatii mentale. Zaharul alb cauzeaza rabufniri emotionale mai ales la copii si adolescenti. Starile agitate, violenta s.a. pot fi puse pe seama consumului excesiv de alimente fast-food, junk-food si bauturi carbogazoase.
• prin producerea de substante toxice - In fiecare zi, milioane de oameni ingera diferite alimente fara nicio valoare nutritiva. Aceste “non alimente” nu numai ca nu furnizeaza organismului nutrientii necesari dar, pentru a fi metabolizate, corpul este nevoit sa foloseasca din rezervele sale de nutrienti (le numim “jefuitori de nutrienti”).

Oamenii care au o alimentatie defiicitara, excesiva sau toxica au deseori perioade de depresii, iritabilitate, atacuri nervoase, atacuri de panica. Aceste stari dau manifestari ca: dureri de cap, oboseala, insomnie, iritabilitate, agitatie, plans, stari de nervozitate, ingrijorare excesiva, putere de concentrare scazuta, depresie, uitare, ganduri suicidare, temeri ilogice s.a.

Cu dieta potrivita, ne putem imbunatati capacitatile cognitive cu 20%, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Efectele alimentatiei asupra mintii au fost studiate inca de acum multe mii de ani. In Bhagavad Gita alimentele se clasifica in 3 tipuri:

• alimente pure (“sattvic”) – fructe, vegetale, care calmeaza si linistesc mintea, crescand claritatea acesteia; recomandate in special pentru starile de meditatie si de crestere spirituala
• alimente stimulante (“rajasic”) – condimente, carne, oua – creeaza pasiune primitiva (animalica) si cauzeaza o stare a mintii agitata, nesatisfacatoare, contribuind la tulburari nervoase si la izbucniri emotionale
• alimente impure (“tamasic”) – alimente procesate, conservate, mucegaite, care scad capacitatea de gandire, amortesc simturile si contribuie la suferinta mentala cronica, accelereaza procesul de imbatranire si cauzeaza moarte prematura.

Pentru construirea si  pastrarea unei bune stari de sanatate mentala si emotionala, trebuie sa asiguram o sanatate fizica buna, printr-o atentie sporita la ceea ce mancam:

• grasimi bune, cu acizi grasi Omega-3
• vitamine A, B, C, D, E, K
• minerale fier, magneziu, seleniu s.a.

Grasimile bune sunt esentiale pentru functionarea creierului (uleiul de peste, uleiul de masline, avocado, pasta de susan, ulei de seminte de in s.a.)

Fierul şi vitaminele B au un rol important în funcţionarea creierului. Carnea de vită, ficatul, dar şi toate legumele verzi care conţin fier sunt benefice pentru creier şi ajută la îmbunătăţirea capacităţii de concentrare. De asemenea, alimentele care conţin vitamina B9 (acid folic) şi magneziu sunt esenţiale pentru creier. Printre aceastea se numără: lintea, migdalele, susanul, ouăle, cerealele integrale, spanacul, dar şi orezul brun. Vitamina B12 este şi ea esenţială pentru creier. Se găseşte în peşte, ouă şi carne. Deficienţele mari de vitamina B12 pot duce în timp la boli degenerative (Alzheimer). Ouale, avocado, nucile si oleaginoasele, fructele de padure  contribuie la o sanatate mentala  si la o sanatate emotionala bune.

Fructele si legumele crude bogate in zaharuri si fibre, carbohidrati de inalta calitate, vitamine si minerale, antioxidanti si enzime asigura energie si sanatate pentru sistemul nervos, sistemul endocrin si pentru sistemul digestiv.

Alimentatia este unul dintre cei mai importanti factori pentru sanatatea noastra.

,,Alimentele sunt ca niste compusi farmaceutici care afecteaza creierul. Dieta, exercitiile si somnul au potentialul de a afecta sanatatea creierului si functiile mentale, asa ca prin alegerea alimetatiei potrivite ne putem stimula activitatea cerebrala si putem intarzia imbatranirea creierului” (Fernando Gómez-Pinilla, profesor la UCLA).